Învățământ Știri generale

Peste 1.400 de cereri au fost depuse şi validate în prima rundă de finanţare din cadrul Programului Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar, a transmis Ministerul Educaţiei, printr-un comunicat de presă. Instituția precizează că cel puţin 2.500 de unităţi de învăţământ vor fi sprijinite cu până la 200.000 de euro fiecare, în vederea reducerii acestui fenomen.

Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar, derulat de Ministerul Educației, este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

,,Programul urmărește creșterea participării la educație a elevilor din unitățile de învățământ identificate ca având cel mai ridicat risc de abandon școlar. Cel puțin 2.500 de unități de învățământ vor fi sprijinite cu până la 200.000 de euro/școală în vederea reducerii acestui risc. În cadrul primei runde de finanțare, încheiată luni, 14 martie 2022, au fost depuse și validate 1.474 cereri de finanțare.„, a transmis Ministerul Educației.

În prezent, se află în derulare procedura de verificare a conformității administrative. Proiectele care îndeplinesc toate condițiile de eligibilitate vor intra în faza de evaluare calitativă. Lista finală a unităților de învățământ beneficiare de granturi va fi aprobată prin ordin al ministrului Educației, cel târziu în data de 30 martie 2022.

,,Mulțumim tuturor directorilor de unități de învățământ care au înțeles nevoia și responsabilitatea participării la acest program care reprezintă cel mai complex efort de combatere a părăsirii timpurii a școlii din istoria recentă a României, program subsumat proiectului ‘România Educată’ și eforturilor generale ale Ministerului Educației de a spori echitatea și egalitatea de șanse la nivelul sistemului de învățământ.„, se mai precizează în comunicatul de presă al Ministerului Educației, semnat de ministrul Sorin Cîmpeanu.

Învățământ Știri generale

Peste 3.700 de școli s-au înscris până în prezent în programul de reducere a abandonului școlar. Dintre acestea, 2.500 vor primi granturi de câte 200.000 de euro, a transmis Simona Tănase, director în Ministerul Educației. Instituţia se aşteaptă că până vineri să fie 4.000 de unităţi înscrise.

,,Este doar etapa de verificare a eligibilității. Urmează și o ierarhizare și aici este vorba de eliminarea dublurilor, de eliminarea acelor teste, încercări ale unor persoane care au vrut să vadă cum funcționează sau ce se întâmplă dacă se înscriu și nu folosesc date reale. Deci, după ce toate aceste lucruri vor fi eliminate, va urma etapa de verificare efectivă acestor informații, prin contactarea școlilor prin intermediul inspectoratelor școlare, dar nu numai, și cu ajutorul SIIIR-ului (n. red. – Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România).”, a declarat Simona Tănase, director monitorizare și evaluare Direcția Generală „România Educată”, în cadrul webinarului organizat de World Vision pe tema abandonului școlar.

Acest demers face parte din înscrierea în programul Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație (MATE), finanțat din fonduri europene, prin care școlile pot primi granturi de câte 200.000 de euro pentru lupta împotriva abandonului școlar. Inițiativele sunt pornite în cadrul Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, primul proiect finanțat din PNRR, în valoare de 543 milioane euro.

Simona Tănase a declarat că dintre aceste școli, primele pe listă vor fi cele cu grad ridicat de părăsire și abandon școlar, urmând să fie finanţate minimum 750 de școli cu granturi de până în 200.000 de euro în decursul anului 2022.

,,Dacă sunt școli mici, care au drepturi egale de a intra în program, vor avea granturi mai mici, corelând suma cu numărul de elevi. Atunci banii rămași vor fi dați celorlalte școli înscrise pe lista de rezervă. Asta se va regla până în 2023. Vom avea și ceva mai mult timp pentru analiză și banii vor fi redistribuit și către școlile care nu au un risc foarte mare, dar au și ele nevoie pentru îmbunătățirea situației elevilor lor.”, a completat Simona Tănase, director în cadrul Direcției Generale „România Educată”.

Sursa foto: captură World Vision Romania

Învățământ Știri generale

Peste 2.500 de unități de învățământ de stat eligibile, de nivel primar și gimnazial, vor primi granturi în valoare de maximum 200.000 de euro pe școală, prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, cu prioritate de intervenție ridicată, identificate prin utilizarea Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație (MATE).

Unitățile de învățământ care vor beneficia de aceste granturi vor fi stabilite prin ordin al ministrului Educației în cursul aceste luni. Fiecare grant, care va fi implementat pe o perioadă de 3 ani de la obținerea finanțării, va fi stabilit în funcție de numărul de elevi înscriși și de gradul de marginalizare a localității. Până la finalul lunii martie 2022, primele 750 de unități de învățământ, care depun declarațiile de intenție și proiectul ce va conține inclusiv o analiză de nevoi, vor beneficia deja de finanțare.

Din județul Bacău, 110 unități de învățământ de stat sunt incluse în lista celor eligibile, listă publicată pe site-ul Ministerului Educației la finalul anului trecut. Dintre acestea, 23 sunt din mediul urban – municipiile Bacău, Moinești, Comănești, Onești, Dărmănești, Buhuși şi Tg. Ocna – și 87 din mediul rural, în majoritatea comunelor. Unităţile au, în total, 14.625 de elevi grupați în 741 clase de gimnaziu.

Pot depune documentația de finanțare și unitățile de învățământ care nu sunt incluse în lista celor eligibile, dar fac dovada îndeplinirii criteriilor de vulnerabilitate.

Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), inițiat de Ministerul Educației, cuprins în cadrul Proiectului Național de Reformă „România Educată”, cu finanțare PNRR, a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern 1309/2021 și are o valoare de 543 milioane de euro, fonduri nerambursabile.

Scopul programului constă în:
– reducerea abandonului școlar în minimum 25% din unitățile de învățământ participante, până în 2026;
– îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi în cadrul evaluărilor naționale și creșterea procentului de elevi care finalizează învățământul gimnazial;
– creșterea participării absolvenților învățământului gimnazial la examenul de Evaluare Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și a ratei de tranziție de la învățământul secundar inferior (gimnazial) la învățământul secundar superior (liceal sau profesional).

Obiectivele generale ale programului sunt:
– creșterea autonomiei și a capacității unităților de învățământ în utilizarea resurselor, prin implementarea Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație, denumit MATE;
– monitorizarea, prin aplicația MATE, a elevilor aflați în risc de părăsire timpurie a școlii și de abandon școlar, precum și sprijinirea unităților de învățământ în colectarea de date relevante, realizarea planurilor de activități și formarea angajaților din sistem. 

MATE reprezintă un instrument de avertizare privind riscul de abandon școlar și de părăsire timpurie a școlii, precum și pentru intervenția în vederea reducerii acestora. Acesta conține atât cadrul metodologic, procedurile operaționale și un set de instrumente necesare pentru identificarea riscului, cât și un pachet de măsuri și acțiuni care vor contribui într-o manieră integrată la avertizarea timpurie și reducerea riscului, structurat pe trei componente: prevenire, intervenție și compensare a abandonului școlar. MATE se bazează pe cinci piloni: abordare multidisciplinară, colaborare, măsuri de prevenire, intervenții diferențiate pe niveluri de gravitate a situației și pregătirea cadrelor didactice.

Tipurile de activități eligibile în PNRAS:
– activități pedagogice și de sprijin – cursuri remediale, activități de tip școală după școală, asigurarea consilierilor si mediatorilor școlari în comunitățile rome, orientare școlară, cursuri de educație parentală, metode de predare pentru elevii cu CES (cerințe educaționale speciale), sprijin pentru organizarea de concursuri școlare și orice alte activități adaptate elevilor din grupuri vulnerabile (elevi romi, elevi cu nevoi educaționale speciale, alți elevi cu risc ridicat de abandon școlar);
– activități outdoor, recreative, cercuri școlare, activități de sprijin individualizat, subvenții, activități extracurriculare, vizite de documentare, excursii, tabere, festivaluri, activități nonformale, activități culturale comunitare, sportive, susținerea unor parteneriate între școli și alte entități, sprijin pentru participare la concursuri, activități de networking școlar etc.
– achiziția de echipamente IT, software, echipamente sportive, birotică, amenajarea spațiilor de lectură, amenajarea curții școlii, abonamente internet, kituri științifice, abonamente la platforme educaționale, cheltuieli cu mentenanța.

Complementar cu granturile directe, în sumă totală de 500 milioane euro, PNRAS prevede 43 milioane euro pentru formarea a 45.000 de angajați din învățământul preuniversitar la nivel național. Pregătirea implică metode și tehnici de reducere a abandonului școlar, identificarea nevoilor și abilităților elevilor, abordări didactice centrate pe elev, competențe interculturale și evaluare formativă. Cele 7 module de formare disponibile sunt: utilizarea modulului MATE, programe remediale, comunități de practică, învățarea fără limite, observare la clasă, coaching pentru diriginți și leadership pentru directori.

Pentru participarea la Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, toate unitățile de învățământ trebuie să compleze o declarație de intenție, publicată pe site-ul Ministerului Educației. Toate documemtele vor fi evaluate, urmând ca unitățile de învățământ preselectate să fie invitate să depună o propunere de proiect care va include, în mod obligatoriu, și o analiză de nevoi. Termenul de transmitere a intenției de participare este 17 ianuarie 2022.

Învățământ Știri generale

Ministrul Educației a atras atenția, joi, asupra riscului foarte ridicat de abandon școlar. Sorin Cîmpeanu a spus, la postul Realitatea Plus, că autoritățile trebuie să ia măsuri integrate, atât în plan educațional, cât și social, iar pentru acest lucru este nevoie de implicarea mai multor ministere. Ministrul a explicat și care vor fi obiectivele principale în care se vor concentra investițiile din fondurilor alocate educației prin PNRR.

,,Fenomenul abandonului școlar este, din păcate, mult prea extins. Este nevoie de soluții sistemice. E nevoie de măsuri integrate nu numai în domeniul educației, ci și în plan social. Țin de Ministerul Muncii, țin de Ministerul de Interne, țin de Ministerul Sănătății, țin de Ministerul Dezvoltării. Programul Educației lansat prin PNRR are două axe de bază: digitalizarea și reducerea abandonului școlar. Vom intra în complementaritate și cu programul POEO (n. red. – Programul Operațional Educație și Ocupare) mai ales pentru măsurile sociale care vizează reducerea abandonului școlar.”, a declarat ministrul Educației.

Sorin Cîmpeanu a explicat că există un decalaj foarte mare între copiii din mediul rural și cei din mediul urban în privința accesului la educație. De aceea, există și riscul ca fenomenul abandonului școlar să ia amploare.

,,Problema echității accesului la o educație de calitate a existat dintotdeauna în România, mai ales în ultimii 30 de ani. Această perioadă de criză a accentuat, a amplificat această problemă. Deci după ce că aveam o mare problemă cu echitatea, cu accesul la educație în medii defavorizate, în general mediul rural, după această criză sanitară, trebuie să recunoaștem că problemele s-au amplificat. Riscul de explozie a abandonului școlar este foarte mare. De aceea este nevoie de perseverență, de investiții și de empatie din partea cadrelor didactice. PNRR vizează cu precădere investițiile în mediul rural. Avem probleme desigur pe planul performanței, dar cele mai mari probleme ale sistemului de educație din România privesc echitatea și accesul echitabil la educație de calitate. Nu există acest acces echitabil. Este nevoie de măsuri integrate nu numai în domeniul educației. Este nevoie de cadre didactice pregătite în mediul rural. Este nevoie de acces la predarea online în mediul rural. Acolo a fost un acces deficitar. Ne gândim tot timpul la accesibilitate și la echipamente, dar ne gândim și la faptul că profesorii nu au fost pregătiți pentru predarea online. Cei mai mulți dintre ei au făcut eforturi să se adapteze, să învețe cum au putut și este un lucru absolut admirabil, dar aceste eforturi au fost, să spunem, cu rezultate mai slabe în mediul rural. Deci acolo pierderile sunt încă și mai mari. Acolo ne vom concentra.”, a transmis ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la postul Realitatea Plus.

Sursa foto: captură Realitatea Plus

Eveniment Învățământ Știri generale

Echipele de cadre didactice din mediul rural care intenționează să implementeze în școala lor centre de tip after-school pentru copiii aflați în pericol de abandon școlar se pot înscrie în programul „Nouă ne pasă”. Proiectul este iniţiat de Fundația eMAG și susținut de Flanco.

Procesul de înregistrare se desfășoară prin intermediul platformei www.nouanepasa.ro până pe 4 aprilie 2021. Ulterior va exista o perioadă de selecție a aplicațiilor. Școlile selectate vor primi o bursă anuală care acoperă cheltuielile pentru masa copiilor, materialele didactice și plata profesorilor care predau la after-school.

În cadrul programului, echipele de profesori vor avea acces la resurse alternative pentru predare și vor fi susținute pentru a găsi metodele optime pentru motivarea și integrarea copiilor în comunitatea școlară, precum și pentru recuperarea cunoștințelor restante.

Ținta programului „Nouă ne pasă”, inițiat de Fundația eMAG și susținut de Flanco, vizează în acest an extinderea cu 52 de centre de tip after-school, care vor asigura activităţi de educaţie remedială pentru copiii din mediul rural cu o situație materială sau familială dificilă.

Până acum, 1.308 copii din 48 de comunități rurale de la nivel național au avut parte de cursurile organizate prin programul „Nouă ne pasă” de 249 de profesori. În cursul anului 2020, pentru orele susținute în mediul online, fundaţia a asigurat tablete cu conexiune la internet, astfel încât copiii să poată participa la cursuri.

Sursa foto: captură campanie „Nouă ne pasă”, Fundaţia eMAG

Știri generale

Alina Banu

Inspectoratul Școlar Județean Bacău a organizat, săptămâna aceasta, trei seminarii de promovare a mentoratului, în cadrul proiectului „InFORMA – Programe educaționale pentru personalul din școlile defavorizate din județul Bacău”. ISJ este beneficiar al proiectului, care este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Obiectivul general al proiectului este reducerea și prevenirea abandonului scolar timpuriu și promovarea accesului egal la învătământul preșcolar, școlar și secundar de calitate în 18 școli țintă din județul Bacău.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

– reducerea fenomenului de abandon școlar și creșterea ratei de participare la educație, prin acțiuni integrate și printr-un sistem de educație de bună calitate, cu personal adecvat, acțiuni care vizează cadrele didactice și care duc la dezvoltarea pe termen lung a comunității. Rate mai mari de finalizare a studiilor și influențarea comportamentului tinerilor și a familiilor acestora prin încurajarea unui învățământ de calitate, care să vizeze performanța, prin acordarea a 50 de stimulente financiare pentru performanța în educație;

– reducerea decalajului de acumulare educațională și participare între copiii care provin din comunitățile/școlile dezavantajate și restul populației, prin împuternicirea personalului din școlile țintă să desfășoare activități care să reprezinte un proces educațional de calitate, bazat pe competențe complexe, care să răspundă nevoilor reale ale elevilor proveniți din medii dezavantajate. Acest obiectiv specific va fi atins prin subvenționarea a 270 de participanți la grupul-ţintă, cu sume cuprinse între 100 și 500 de euro / an, prin care aceștia să poată acoperi costurile cu materialele necesare pentru desfășurarea activităților în școlile țintă (materiale didactice, rechizite, jocuri educaționale, etc.);

– asigurarea calității educației în unitățile de învățământ publice în care sunt înmatriculați copii cu un grad ridicat de risc educational, prin organizarea unor programe de formare profesională/instruire a cadrelor didactice și personalului suport din școlile țintă (60 de serii de curs cu credite transferabile, 10 serii de curs TIC, 3 serii de curs educație non-formală);

– promovarea educației incluzive și reducerea cazurilor de discriminare și segregare școlară pe baze etnice, de statut social, dizabilități sau alte criterii care afectează copiii și tinerii proveniți din grupuri dezavantajate, prin creșterea nivelului de incluziune educatională a elevilor care provin din medii dezavantajate la un nivel similar cu cel al restului elevilor, inclusiv prin combaterea decalajelor sociale care cresc riscul de abandon școlar și analfabetism, prin organizarea unei competiții în rândul personalului didactic care să vizeze acordarea a 50 de premii acelor participanți la grupul țintă care demonstrează prin acțiuni concrete promovarea principiului de educație incluzivă în școlile țintă.

Școlile partenere în proiect sunt: Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 2 Comănești, Liceul Tehnologic Răchitoasa, Școala Gimnazială „Ion Rotaru” satul Valea lui Ion, comuna Blăgești, Școala Gimnazială nr. 1 Valea Seacă,  Școala Gimnazială „Vasile Borcea” Berești-Bistrița, Școala Gimnazială Slobozia,  Școala Gimnazială Plopana, Școala Gimnazială Ungureni, Școala Gimnazială „Constantin Moscu” Izvoru Berheciului, Școala  Gimnazială Parava, Școala  Gimnazială „Mihai Eminescu” Lipova, Școala Gimnazială  Vultureni, Școala Gimnazială nr.3 Dărmănești, Școala Gimnazială Răcătău, Liceul Tehnologic „Alexandru Vlahuță” Podu Turcului, Școala Gimnazială „George Apostu” Stănișești, Școala Gimnazială „Gheorghe Nechita” Motoșeni, Liceul Tehnologic „Georgeta J.Cancicov” Parincea.

La fiecare seminar cu durata de 4 ore au participat câte 15 cadre didactice din grupul-țintă (cu respectarea măsurilor specifice în contextul pandemic), în total un număr de 45 de participanți. Activitățile s-au desfășurat la Colegiul „N. V. Karpen” Bacău, sub coordonarea celor doi experți mentoring, prof. Mariana Ifrim și prof. Daniela-Cristina Mocondoi.

În cadrul acestor activități au fost promovate mentoratul și dezvoltarea unor strategii menite să asigure integrarea profesională pentru profesorii debutanți în vederea fidelizării acestora pentru cariera didactică. Au fost abordate următoarele tipuri de problematici: maniera în care principiul de mentorat/mentor este respectat/implementat în cadrul școlilor țintă, dar și la nivel național; principiul de mentoring la nivelul comunității europene; modalitatea în care mentorii își desfășoară activitatea și problemele cu care se confruntă; posibile soluții propuse de participanți la provocările identificate. Cadrele didactice participante au fost consiliate în vederea înscrierii în rețeaua de mentorat la nivel național. Încurajarea și dezvoltarea rețelei de mentoring sunt aspecte esențiale pentru obținerea unui proces educațional de calitate, dar și pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.