Bucureștiul fanariot s-a întors pentru o seară la Cișmigiu. Nu în costume, ci în mirosuri.

Miros de cafea proaspăt râșnită, de tutun și de dulceață. Așa a mirosit Bucureștiul, pentru o seară, la lansarea celui mai nou volum semnat de istoricul Tudor Dinu.

Pe 14 octombrie 2026, Librăria Humanitas de la Cișmigiu a găzduit lansarea cărții „Cafea, tutun, dulceți. Deliciile Orientului în țările române. O istorie ilustrată” (Editura Humanitas, 324 de pagini). Un volum care propune o călătorie senzorială prin secolele XVII-XIX, urmărind cum trei obiceiuri azi banale au cucerit Țara Românească și Moldova.

Documentarea a durat trei ani și se înscrie într-un proiect mult mai amplu, explică autorul:

„Această cercetare își găsește în mod firesc locul în cadrul proiectului meu întins deja pe parcursul a mai bine de două decenii de a reconstitui sub toate aspectele ei civilizația de sorginte-greco orientală ce s-a dezvoltat în Țara Românească și Moldova în așa numita perioadă fanariotă (1711-1821). Și cum în cadrul acesteia cafeaua și tutunul dețineau un loc de căpetenie, nu puteau să nu îmi suscite, la rândul lor, interesul. Așa că vreme de vreo trei ani amdespuiat zecile de mii de documente păstrate din epocă de orice mențiune referitoare la cele două produse, am recitit în același scop literatura noastră de până la 1859 și m-am străduit să identific în muzeele și colecțiile particulare din România cât mai multe obiecte autentice din recuzita cafelei și tutunului. Am adunat astfel un material forte consistent care mi-a permis, bunăoară să reconstitui în detaliu felul în care ajungea la noi cafeaua, unde și cum se vindea, cum se prepara și ce rol deținea în viața românilor de la domni și boieri până la oamenii de rând, dar și cum arătau cafenelele de tip otoman și, respectiv, occidental.”

Lansarea clasică a fost transformată într-o adevărată experiență. Pe masă au fost ibrice din metal bătut, filigene din porțelan chinezesc și venețian, zarfuri de argint și tabachere brodate. În mijloc, borcane cu dulceață gustate de public ca la curțile domnești.

Cartea urmărește traseul celor trei produse pe verticala socială. Cafeaua a cucerit mai întâi elitele boierești, devenind ritual de prestigiu și protocol de stat , ambasadorii europeni erau primiți cu cafea, ca semn al importanței. Tutunul, numit în cronici „iarba dracului”, a avut nevoie de legende și leacuri ca să fie acceptat. Doar dulceața a rămas constantă, până azi în borcanele românești.

Pentru cititorul care nu a deschis încă volumul, Tudor Dinu îl descrie simplu: „Este o istorie vie, ilustrată, a descoperirii unor plăceri rafinate, ce au reușit să facă mai frumoasă viața strămoșilor noștri și pot reprezenta și pentru noi astăzi o sursă rodnică de inspirație.”

Cartea se adresează, firește, iubitorilor de cafea, de tutun și de dulciuri, dar și tuturor celor ce doresc să descopere o latură frumoasă a istoriei în care voluptățile înlocuiesc războaiele.

Volumul „Cafea, tutun, dulceți” este disponibil în rețeaua Humanitas și online.

Foto: Humanitas